Squadru cumunu

U squadru taculatu
Squatina squatina
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Divisione Chordata
Classa Chondrichthyes
Ordine Squatiniformes
Famiglia Squatinidae
Generu Squatina
Nomu binuminale
Squatina squatina
Linnaeus, 1758

U squadru cumunu (Squatina squatina) hè una spezia di cagnacciu di a famiglia di i Squatinidae, chì era in tempi di una volta spartu in l'acqui custieri di u nordestu di l'uceanu Atlanticu.[1] Beddu adattatu pà nasconda si annantu à i fondi marini, u squadru hà una forma sciacciata incù i nutaghjoli pitturali è pelvichi allargati, ciò chì li dà una sumiglianza suparficiali incù una raza. 'Ssa spezia si ricunnosci à u so corpu largu è ribustu, à i so barbigliuli conichi, à u so spinu senza spini (ind'è i più individui grandi), è à a so culurazioni dursali grisgiccia o bruniccia incù un mutivu di numarosi picculi marchi chjari è bughji (chì hè più vivu ind'è i ghjovani). Misura sinu à 2,4 m di longu.

Com'è l'altri membri di a so famiglia, u squadru hè un pridatori nutturnu chì s'intana in i sedimenti è aspetta i so predi, par u più pesci ussacuti bentichi, ma dinò razi è invirtibrati. Spezia vivipara senza siconda, i femini dani nascita à i catiddati da setti à 25 chjuchi ogni dui anni. U squadru hè di regula pocu priculosu par l'omu, ma s'eddu hè pruvucatu, pò mursicà prestu. Dapoi u mezu di u 20u seculu, a pesca cummirciali intensa praticata in tutta l'aria di ripartizioni di u squadru hà dicimatu a so pupulazioni par via di i presi accissorii. Hè oghji lucalamenti spintu o guasgi in a maiò parti di a so aria di ripartizioni sittentriunali, è i pruspittivi di i pupulazioni spizzati chì fermani sò resi più pricarii par via di u so tassulu debuli di ripruduzioni. Di cunsiquenza, l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura hà classificatu 'ssa spezia com'è essendu in priculu criticu d'estinzioni.

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in inglesu.

© MMXXIII Rich X Search. We shall prevail. All rights reserved. Rich X Search